Mulți adulți observă, la un moment dat, că laptele și produsele lactate nu le mai priesc la fel ca înainte. Apar balonarea, crampele sau o stare de disconfort după o simplă cafea cu lapte, iar reacția obișnuită este eliminarea lactatelor din alimentație. În spatele acelorași simptome se pot afla însă două lucruri complet diferite: o intoleranță la lactoză sau o alergie la proteinele din laptele de vacă. Se investighează diferit, iar ce înseamnă fiecare pentru alimentația de zi cu zi nu seamănă deloc.
Enzimă sau sistem imunitar: două mecanisme diferite
Intoleranța la lactoză nu implică sistemul imunitar. Este vorba despre lactază, enzima din intestinul subțire care desface lactoza — zahărul din lapte — în forme pe care organismul le poate absorbi. Când activitatea enzimei scade, lactoza ajunge nedigerată în colon, unde este fermentată de bacterii, iar de aici vin balonarea, crampele și scaunele moi. Forma primară, cea mai frecventă la adulți, are cauză genetică: producția de lactază scade natural după copilărie la persoanele care nu au moștenit varianta genetică asociată cu menținerea enzimei la vârsta adultă.
Alergia la proteinele din laptele de vacă funcționează după alte reguli. Aici reacționează sistemul imunitar, care tratează drept periculoase proteine precum cazeina, beta-lactoglobulina sau alfa-lactalbumina. Reacția este mediată de anticorpi de tip IgE, apare de obicei rapid după consum și nu depinde de cantitate: o urmă de lapte poate declanșa simptome, inclusiv cutanate sau respiratorii.
Câteva diferențe practice, utile înainte de discuția cu medicul:
- Cantitatea contează la intoleranță — multe persoane tolerează o porție mică de lactate, dar nu una mare. La alergie, nu contează.
- Simptomele intoleranței sunt predominant digestive și apar la 30 de minute până la câteva ore după consum.
- Alergia poate depăși sfera digestivă: urticarie, umflarea buzelor, strănut, respirație dificilă.
- Vârsta diferă: alergia la lapte apare tipic în primii ani de viață și adesea se remite, în timp ce intoleranța primară se instalează după copilărie.
Ce lămurește testarea genetică
Pentru forma primară, investigația se face o singură dată în viață. Un test intoleranta lactoza de tip genetic analizează varianta din regiunea care reglează gena lactazei și arată dacă persoana are predispoziția de a-și reduce producția de enzimă la vârsta adultă. Rezultatul nu se modifică în timp și nu este influențat de ce a mâncat pacientul în ziua recoltării — un avantaj față de testele care cer o încărcare prealabilă cu lactoză.
Există și o limită, pe care medicul o explică: testul genetic vizează forma primară. Intoleranța secundară, apărută după o infecție digestivă, o boală inflamatorie intestinală sau o perioadă de tratament care a afectat mucoasa intestinală, are altă cauză și poate fi tranzitorie. Tocmai de aceea rezultatul se citește împreună cu simptomele și cu restul investigațiilor. La Clinica Sante, testarea genetică se face în laboratorul propriu de genetică, iar după primirea rezultatului pacientul are la dispoziție consilierea unui medic genetician, gratuit.
Când suspiciunea merge spre alergie
Dacă simptomele ies din tiparul digestiv sau dacă apar la cantități foarte mici de lapte, medicul poate cere testare alergologică. Aceasta măsoară anticorpii IgE produși față de un anumit alergen și se poate face din sânge, printr-o singură recoltare. Testarea moleculară a mers mai departe și nu mai analizează alergenul întreg, ci proteinele care îl compun: test ALEX (Allergy Explorer) determină cantitativ IgE specifice pentru câteva sute de alergeni și componente moleculare dintr-o singură probă. Pentru lapte, distincția este utilă: o reacție la cazeină, proteină stabilă la temperatură, are alte implicații practice decât una la proteine care se degradează prin fierbere sau coacere.
Un rezultat pozitiv arată însă o sensibilizare, nu automat o alergie manifestă. Cineva poate avea anticorpi față de un aliment pe care, în viața de zi cu zi, îl tolerează fără probleme. Corelarea cu simptomele rămâne în seama medicului.
Cum se ajunge la analize
Clinica Sante, rețea medicală privată înființată în 1995, are 24 de laboratoare și peste 300 de centre de recoltare în toate județele, astfel încât recoltarea se poate face aproape de casă. Pentru analizele cu plată nu este nevoie de programare, comanda se poate face și online, cu o reducere permanentă de minimum 12%, iar rezultatele sunt disponibile online, pe baza datelor de acces de pe buletinul de analize.
Concluzia practică este că lactatele nu se scot din alimentație „din auzite”. Analizele arată ce se întâmplă în organism — dacă enzima lipsește, dacă sistemul imunitar reacționează sau dacă explicația este cu totul alta. Ce înseamnă asta pentru fiecare persoană și ce se schimbă în farfurie rămâne decizia medicului care o cunoaște.
