Dinții de lapte contează pentru că ajută copilul să mestece și să vorbească, păstrează spațiul pentru dinții definitivi și ghidează erupția lor. O carie netratată sau o pierdere prea timpurie poate duce la dureri, infecții și la înghesuirea dinților definitivi. Greșelile părinților sunt frecvente și aproape întotdeauna vin dintr-o idee greșită: „oricum cade”.
Ce rol au dinții de lapte
Dinții de lapte sunt douăzeci și apar, de regulă, între jumătatea primului an și vârsta de doi-trei ani. Ei permit mestecatul și o alimentație variată, contribuie la dezvoltarea vorbirii și mențin spațiul în arcadă pentru dinții definitivi. Pe sub ei se află mugurii dinților definitivi, care se pot afecta dacă infecția de la un dinte de lapte ajunge la rădăcină.
Mestecatul stimulează și creșterea oaselor maxilare, iar un copil care mănâncă doar alimente moi dezvoltă mai puțin musculatura și osul. Dinții de lapte au, deci, un rol activ în dezvoltare, nu doar unul temporar.
Greșeli frecvente și cum le eviți
- „Dinții de lapte nu se tratează, pentru că cad.” Cariile de lapte se extind rapid și pot provoca durere și infecții. Un dinte tratat la timp se păstrează până la căderea naturală.
- Amânarea primei vizite la dentist. Recomandarea obișnuită este un prim control în jurul apariției primilor dinți sau cel târziu în primul an și jumătate, nu abia când apare durerea.
- Adormirea cu biberonul sau cu băuturi dulci. Zahărul care stă în contact cu dinții peste noapte favorizează carii extinse, numite uneori carii de biberon.
- Periajul făcut doar de copil, prea devreme. Copiii mici nu au dexteritatea necesară; părintele trebuie să ajute sau să repete periajul, până la vârsta la care copilul este autonom.
- Folosirea unei paste nepotrivite. Cantitatea și tipul pastei se aleg după vârstă, iar copilul nu trebuie să înghită pasta. Medicul recomandă ce este potrivit.
- Extracția „ca să scape de problemă”. Pierderea timpurie a unui dinte de lapte poate duce la migrarea dinților vecini; dacă extracția e necesară, medicul poate propune un menținător de spațiu.
- Ignorarea obiceiurilor nocive. Suptul prelungit al degetului sau respirația pe gură pot afecta poziția dinților.
Igiena de la primii dinți
Igiena începe devreme. La sugari, se poate șterge gingia cu o compresă umedă. Odată cu primul dinte, se folosește o periuță mică, cu peri moi, și o cantitate foarte mică de pastă cu fluor, în concentrația indicată de medic pentru vârstă. Periajul se face dimineața și seara, iar seara cel din urmă, după care copilul nu mai primește alimente sau băuturi dulci. Ața dentară se introduce când dinții se ating între ei.
Alimentația contează: zahărul consumat des, sucurile și gustările lipicioase cresc riscul. O dietă cu fructe și legume proaspete, lapte, brânzeturi și apă ajută dinții să se dezvolte sănătos.
Căderea dinților de lapte: ce este firesc
De regulă, primii dinți de lapte se clatină în jurul vârstei de șase ani, începând cu incisivii. Căderea se face treptat, iar un dinte mobil se lasă să cadă singur, fără a fi smuls cu forța. Dacă dintele definitiv apare în spatele celui de lapte, formând așa-numiții „dinți de rechin”, se cere un control: dentistul poate decide dacă dintele de lapte trebuie îndepărtat.
Un dinte de lapte care se clatină înainte de vârsta obișnuită, din cauza unei lovituri sau a unei infecții, merită examinat. Lovitura la față, la un copil mic, necesită un control stomatologic chiar dacă dintele pare intact.
Ce faci dacă un dinte de lapte se rupe sau se lovește
Dacă dintele este doar ciobit și copilul nu are durere, programează un control în zilele următoare. Dacă dintele este lovit, mobil sau sângerează, mergi la dentist cât mai repede. Spală blând zona cu apă, calmează copilul și evită să încerci să repui dintele de lapte în alveolă, spre deosebire de cel definitiv, la care medicul poate indica măsuri speciale. Fotografiile făcute imediat după accident pot fi utile pentru medic.
Legătura cu ortodonția
Dinții de lapte influențează modul în care vor arăta cei definitivi. Pierderea timpurie a unuia dintre ei, mai ales a molarilor, poate înclina dinții vecini și reduce spațiul. Un control ortodontic timpuriu, în perioada dentiției mixte, poate depista din timp astfel de probleme. Despre momentul potrivit al primului consult, materialul despre ortodonția la copii oferă repere pentru părinți.
Nu orice dinte de lapte cu o poziție ciudată cere tratament, dar o evaluare la timp liniștește familia și evită surprize.
Semne că un dinte de lapte are nevoie de control
- pete albe sau maronii pe suprafața dintelui, mai ales lângă gingie;
- copilul se plânge de durere la rece, la dulce sau la mestecat;
- un dinte schimbat de culoare după o lovitură;
- o umflătură mică pe gingie, uneori cu un punct de puroi;
- respirație urât mirositoare persistentă;
- copilul evită să mestece pe o anumită parte.
Aceste semne nu trebuie să te sperie, dar merită un control. Un tratament făcut devreme este mai simplu și mai puțin traumatizant pentru copil decât o intervenție făcută în urgență.
Cum faci dentistul mai prietenos
Teama copilului vine adesea din așteptările pe care i le transmit adulții. Evită cuvintele care sperie, nu folosi vizita ca amenințare și alege un cabinet cu experiență în lucrul cu copiii. Vizitele regulate, chiar scurte, fără tratament, obișnuiesc copilul cu mediul. Părintele poate fi prezent și poate încuraja prin calm.
Pentru o privire de ansamblu asupra tratamentelor ortodontice și a îngrijirii dinților la diferite vârste, merită parcursă categoria dedicată ortodonției, unde subiectele sunt explicate pe înțeles.
Ce rămâne esențial
Dinții de lapte merită îngrijire cât timp sunt în gură, iar obiceiurile bune formate acum rămân. Periajul zilnic, un prim control făcut din timp și atenția la alimentație sunt pașii cu cel mai mare efect. Iar dacă ai nelămuriri, întreabă dentistul pediatru; răspunsul depinde de copil, nu de reguli generale.