O alunecare pe polei, o cădere de pe bicicletă sau un pas greșit pe scări: reflexul este același, mâna pusă înainte. Brațul întins ne protejează capul și fața, dar transmite toată forța căderii direct spre umăr. Primele zile de după accident sunt cele în care se hotărăște mult. Atunci se vede dacă umărul a ieșit din loc sau dacă a cedat un tendon și tot atunci se iau primele decizii de tratament, bune sau greșite.
Un singur gest, mai multe leziuni posibile
Umărul este cea mai mobilă articulație a corpului, iar mobilitatea are un preț. Capul humeral stă într-o cavitate mică și este ținut pe loc mai ales de țesuturi moi: capsula, ligamentele, labrumul și tendoanele coafei rotatorilor. La o cădere pe brațul întins, oricare dintre aceste structuri poate ceda. La tineri cedează cel mai des stabilizatorii articulației, iar umărul iese din loc. După 40 de ani, veriga slabă devin tendoanele, deja uzate.
Când umărul iese din loc
Luxația se recunoaște de obicei ușor: durere bruscă și intensă, umăr vizibil deformat, braț ținut lipit de corp și imposibilitatea de a-l mișca. În aproximativ 95% dintre cazuri, capul humeral iese spre înainte. Pentru primul ajutor contează o singură regulă: umărul nu se pune la loc pe loc de cineva neinstruit, pentru că o manevră forțată poate leza nervii, vasele de sânge sau osul. Brațul se imobilizează în poziția cea mai puțin dureroasă, iar pacientul merge la urgențe.
Pe scurt, un tratament pentru umar luxat înseamnă, în prima etapă, reducerea făcută de medic sub anestezie sau sedare, apoi câteva săptămâni de imobilizare și kinetoterapie. Problemele apar mai târziu. La tinerii activi, riscul ca umărul să iasă din nou din loc fără o reparație ajunge, în unele studii, până la aproximativ 90%. De aceea, la un pacient tânăr, stabilizarea artroscopică poate fi discutată încă de la prima luxație.
Când cedează tendonul
După 40 de ani, aceeași cădere se termină mai des cu o leziune de tendon, cu sau fără luxație. Semnele sunt mai puțin spectaculoase: durere pe partea laterală a brațului, slăbiciune la ridicare și o durere care trezește pacientul din somn. Adesea, căderea doar desăvârșește o uzură mai veche. Un traumatism minor poate mări brusc o ruptură care exista deja și care până atunci nu dăduse niciun simptom. Mulți pacienți pun totul pe seama „loviturii” și așteaptă să treacă.
Un diagnostic de ruptura tendon coafa rotatorie nu înseamnă automat operație. Multe rupturi parțiale sau degenerative răspund la kinetoterapie și la tratament conservator, iar Academia Americană a Chirurgilor Ortopezi (AAOS) raportează ameliorare la aproximativ 80–85% dintre pacienți. O ruptură completă, produsă brusc la un pacient activ, este însă o altă situație. Tendonul desprins nu se reatașează singur de os, iar cu timpul se retrage, ceea ce face reparația mai dificilă. Pentru rupturile traumatice acute există o perioadă în care reparația are cele mai bune șanse.
În ambele cazuri, recuperarea cere timp. După o luxație, refacerea funcțională durează orientativ trei-patru luni și poate ajunge la șase, în funcție de vârstă și de leziunile asociate. La rupturile de tendon tratate conservator, ameliorarea poate dura până la un an. Încă un motiv ca planul de recuperare să fie stabilit corect de la început, nu corectat din mers, după o lună pierdută cu brațul în eșarfă.
Primele zile: ce urmărești și când mergi la medic
În zilele de după o cădere pe braț, mergi la medic dacă umărul arată deformat sau nu poate fi mișcat deloc, dacă apar amorțeli ori furnicături în braț sau în mână, dacă brațul nu poate fi ridicat nici după câteva zile, dacă durerea te trezește noaptea sau dacă forța nu revine în aproximativ trei săptămâni. Radiografia de la urgențe arată oasele, dar nu și tendoanele. Pentru acestea este nevoie de ecografie sau de RMN.
Echipa formată în jurul Dr. Ion-Andrei Popescu la Institutul Umărului reunește chirurgi de umăr pentru adulți și ortopezi pediatri care operează umărul copiilor. Clinica tratează și leziunile plexului brahial, rețeaua de nervi care pleacă de la gât spre braț. După o cădere, pacientul are nevoie ca umărul să fie evaluat în întregime: os, tendoane, stabilitate și nervi, nu doar zona care doare cel mai tare.
Primele zile după o cădere nu decid totul, dar decid cât de repede afli ce s-a lezat. O luxație tratată corect și o ruptură de tendon descoperită la timp au cele mai bune șanse de recuperare. Iar răbdarea, oricât de utilă în recuperare, nu ține locul unui diagnostic.
